marți, 26 iulie 2011

Dor de noi

     A trecut atata timp, atatia ani, atatea anotimpuri ... te-ai schimbat atat de mult, atat la fizic cat si psihic. Esti cu totul alta persoana. Dar ochii, da, ochii au ramas la fel...  acei ochi blanzi si fermecatori, ce parca ieri ma priveau intaia oara, topindu-ma pana la oase. Singurul lucru care nu s-a schimbat la tine sunt ochii. Se spune ca ochii care nu se vad, se uita. Ei bine... TU esti singura exceptie! Insa, doar ochii i-am recunoscut.. si atat.  Tu, cea care ai fost odata,  nu mai erai. Daca nu auzeam numele tau, nu te-as fi recunoscut...
     Ne-am cunoscut in anii de liceu, intr-o frumoasa seara de mai. Eu eram cu doua luni mai in varsta ca tine. Locuiam pe aceeasi strada si mergeam la acelasi liceu, pe acelasi drum ... ce vremuri :). Mergeam impreuna la scoala, ne sarutam pe ascuns si ce ne mai strangeam in brate....  Imi scriai poezii, dar nu mi le citeai in fata, nu... nu aveai curaj, ci ma puneai sa le citesc doar atunci cand nu erai  prin preajma. Eu iti dadeam file din jurnal, punand aceeasi conditie. :) Radeam impreuna, amintindu-mi o strofa dintr-o poezie de-a ta, iar tu te faceai asa rosie, in timp ce inimile ne bateau din ce in ce mai des. Era prea frumos, eram copii, era ceva diferit, dar era superb.
     V-ati astepta sa spun c-a fost a mea.. Ei bine, a fost... As fi vrut sa va spun ca e si acum, dar n-a fost asa! Tu a trebuit sa pleci... si ai plecat, departe.  Nu ai avut incotro, iar eu nu am avut ce face... Si nu ne-am mai vazut...Nici nu mai stiu de atunci cat timp a trecut.... Iar apoi, cand ai decis sa te intorci, eu nu mai eram acolo.  Ma mutasem intre timp... Vedeti voi, viata nu e asa roz cum pare... 
     Si acum imi amintesc cu drag chipul tau, cu greu,  dar il am intr-un colt al mintii ....nici in poze parca nu mai esti ce-ai fost. Zi de zi treceam prin fata casei tale.... si mereu ma uitam prin curte dupa chipul tau. Au trecut ani si ani de atunci. Dar si acum daca trec pe strada ta, arunc o privire la cuibusorul tau  ...si zambesc, caci in orice parte a curtii m-as uita, tot imaginea ta imi apare in fata ochilor.
     Daca s-ar putea da timpul inapoi, l-as da fara sa clipesc, insa timpul merge doar inainte. Zece vieti de-as fi stat cu tine ...si tot mi-ar fi putine ! Uite asa, te-am pierdut, insa am ramas cu ceva de la tine... clipele petrecute impreuna. Si oricat de multe ar aparea in calea mea, n-am sa uit ... primul nostru sarut.
Imi e tare, tare dor de noi...

12 comentarii:

  1. Amintirile sunt acele moment cu care ne hrănim tot timpul, atunci când ne e greu, atunci când zâmbim, atunci când o persoană (ca în cazul tău) apare pe neașteptate. E așa frumos când după o relație rămâi cu amintiri plăcute care te fac să zâmbești și să-ți dorești să dai timpul înapoi. Foarte frumos descris!

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc mult >:D< chiar aveam nevoie sa aud o parere. :) frumos spus :>:>:)

    RăspundețiȘtergere
  3. daca iti place tie nu mai ai nevoie de pareri

    RăspundețiȘtergere
  4. ...
    amintirile sunt bune, cand sunt frumoase..

    RăspundețiȘtergere
  5. De ce ai șters postul cu îngerul? Era așa de frumos și de intes scris!

    RăspundețiȘtergere
  6. vor mai fi si altele, sper :)) am considerat eu ca e mai bine sa il sterg.

    RăspundețiȘtergere
  7. ce mă bucur că am apucat totuși să citesc postul :>

    RăspundețiȘtergere
  8. ce dulce ai fost la faza asta :)) mc, mc >:D<

    RăspundețiȘtergere
  9. Amintirile tot timpul vor ramane, dar trebuie sa fi tare, Totul va trece ,doar ca mai greu.

    Si pana la urma nimic in viata asta nu e usor !

    RăspundețiȘtergere
  10. Eu dulce sunt tot timpul >:) aștept următorul post :)

    RăspundețiȘtergere